Teatru

Teatru

Despre un om,un actor,un suflet. Curriculum Vitae -N.Ester

„…poate ca articolul asta ar fi trebuit postat ieri 27.03 de Ziua Mondiala a Teatrului. Timpul nu mi-a permis… dar,  mai bine mai tarziu decat niciodata …”

Iubesc teatrul  si spun asta de cate ori am ocazia.  Daca m-ar intreba cineva de ce iubesc teatrul, sincer nu as sti ce sa-i raspund… cred ca e o chestie cu care m-am nascut, e o chestie care vine din mine si pe care mi-e  greu s-o explic. Probabil niste chestiuni nerezolvate dintr-o viata anterioara 🙂 .  Am vazut de-a lungul timpului multe piese de teatru (care mai de care mai bune); piese ce si-au pus amprenta asupra mea intr-un fel sau altul.  De obicei merg sa vad comedii deoarce acestea ma decontecteaza ,  ma fac sa uit  de ale mele si imi dau o stare de bine. Prefer de asemenea sa merg in cafe – teatre si sa vad piese noi cu actori tineri.  Imi plac actorii si am admirat intotdeauna la ei puterea de a fi altcineva cu fiecare piesa. Mi se pare fascinant sa poti fi de fiecare data altcineva, sa poti trece intr-o fractiune de secunda de la o stare la alta si mereu m-am intrebat oare ce se ascunde in spatele mastii din ziua respectiva.

Impins de aceste intrebari, am mers intr-o marti , pe 18 martie parca 😀 sa vad „Curriculum Vitae” cu Natalie Ester la Teatrul de pe Lipscani. O stiam pe Natalie de la Teatrul Evreiesc de Stat, si vazusem deja ” De ce tocmai tu ?” – o piesa care m-a impresionat foarte mult. Intregul context era favorabil ( piesa se juca in sala Muse, un fel de cafenea unde iti poti comada de baut, unde poti fuma si discuta relaxat cu prietenii, unde muzica de pe fundal este intotdeauna de calitate… si in plus promitea sa-mi raspunda la intrebarea mea referitoare la mastile actorilor) asa ca nu riscam nimic.

Piesa asta e de fapt o provocare.
Provocarea de a veni sa vezi si sa asculti un om care nu mai are nimic de pierdut,care isi joaca ultima carte..isi da jos toate mastile, plange, rade, traieste si spune ceea ce simte cu gandul ca „oricum, seara asta se mai repetă”. Este o piesa pe care nu e de ajuns sa o vezi, trebuie sa o SIMTI! Ca pe o melodie a Lui Nicu Alifantis. Ca pe o poezie a Lui Mircea Cartarescu.
Provocarea de a simti un om, un actor, un suflet dincolo de orice rol sau masca.

La piesa asta m-am simtit diferit…. M-am smtit ca la o intalnire cu o veche prietena pe care d-abia acum mi-era dat sa o cunosc cu adevarat. O prietena ce pare ca acum mi se destanuie pentru prima data sincer, direct si fara ocolisuri in semi intunericul unei cafenele de pe Lipscani … pe muzica lui Alifantis.

Nu e o piesa complexa; decorul este si el simplu … un scaun, in semi intuneric. Adevarata valoare, spunea Oana Pellea, sta in lucrurile simple. Complexe sunt insa sentimentele transmise.
Ma-nclin !

Nicu Alifantis- Nu ma-ntreba nimic ….

P.S.: Daca mi-a raspuns sau nu aceasta piesa la intrebarea mea referitoare la mastile actorilor, n-o sa va spun … o sa va invit la urmatoarea reprezentatie sa simtiti raspunsul!

Teatru

Azi, despre iubire. Iubirea e un lucru foarte mare

Un vechi proverb bengalez spune ca atunci „cand inima-ti doreste casatorie, ai sa gasesti cu cine”. Plecand de la acest proverb, astazi o sa va vorbesc despre iubire si casatorie; caci da „Iubirea e un lucru foarte mare”  si daca exista sentimente , restul sunt detalii. Detalii pe care  oamenii pun accent in mod diferit. Duminica trecuta am vazut piesa” Iubirea e un lucru foarte  mare ” prezentata de Teatrul Rosu in Music Club si si m-am convins de acest lucru.

Fiind vorba despre iubire (un subiect atat de sensibil) sunt convins ca daca   cei care au vazut piesa ar fi fost intrebati la final ” de ce v-a placut piesa?” raspunsurile ar fi fost diferite,  pentru ca fiecare om vine din spate cu o anumita experienta de viata si percepe in mod diferit intamplarile.  Insa cred ca toate raspunsurile ar fi adus vorba de ras. Pentru ca „iubirea e un lucru foarte mare ” este o comedie la care se rade mult , o comedie savuroasa ce cu siguranta va reusi sa va extraga din cotidian si sa va descreteasca fruntile.

iubirea e un lucru foarte mare

Este  de fapt o poveste ce  are ca protagonisti un el ( Costel – Daniel Hara ) si o  ea (Tanta- Adina Stoica), doi tineri care se intalnesc pentru prima data pe peronul garii din Medgidia. Aceasta intalnire , absolut banala, le va schimba insa radical viitorul celor doi oameni. Desi se vad pentru prima oara, cei doi decid intr-un ritm ametitor de repede sa-si construiasca o viata impreuna. Ce se va intampla in urma acestei intalniri veti afla insa doar daca mergeti sa vedeti piesa.

Pe langa subiectul intresant, un alt lucru care m-a impresionat in mod placut la aceasta piesa , a fost prezenta pe scena a povestitorului ( Sorin Saguna).  Ca la orice prima intalnire exista si in cazul de fata emotii,  ganduri si sentimente care nu sunt exprimate in mod direct. Exista momente stanjenitoare de tacere. Povestitorul intervine de fiecare data si explica aceste stari, trairi  interioare si ganduri  amplificand momentele comice. Este omul portrivit la timpul potrivit.

Despre regizor (Marius Gilea) si actori(Adina Stoica, Daniel Hara si Sorin Saguna ) numai de bine! Tineri, frumosi si talentati  au reusit sa urce aceasta piesa de teatru undeva acolo sus,  de unde probabil va fi cu greu data jos de alta  echipa.  S-a vazut asta in numarul mare al spectatorilor si in reprizele lungi de aplauze de la finalul piesei . De obicei ies de 5 ori la apaluze actorii cu nume mari, greii teatrului romanesc. Ei, desi sunt tineri  au reusit aceasta performanta si nu-mi ramane decat sa-i felicit si sa-i asigur ca voi fi prezent si la reprezentatiile viitoare.

„Iubirea e un lucru foarte mare” va juca din nou pe 27 aprilie ora 20:00 in acelasi Music Club. Dar pana atunci, Teatrul Rosu ne-a pregatit multe comedii interesante.  Pana la urmatoarea piesa , ne auzim ca de obicei aici sau pe facebook-ul PaulDutu.eu ! Rameneti aproape … povestim 🙂 !

Sursa foto: Diana Bordianu -Teatrul Rosu .

Teatru

Tu ? „Ce poti sa faci in 10 minute?”

Se spune ca timpul vindeca orice rana si schimba orice om. Intr-o secunda, totul se  poate schimba in jurul tau … o secunda iti  poate schimba viata in bine sau in rau. Ca sa nu mai vorbim de un minut , zece minute sau,  nu stiu o ora,  o ora si jumatate.

Astazi ,  iti  propun un exercitiu de imaginatie :” ce poti sa faci in 10 minute ?!” Am propus acest exercitiu mai multor cunoscuti iar raspunsurile au fost de domeniul comediei 😀 ( de aceea nici nu  le fac publice)!

Si ca sa nu spui ca te  provoc  doar pe tine la un astfel de exercitiu , o sa spun si eu ce pot face: pot sa rad 10 minute fara incetare atunci cand vad o comedie savuroasa alaturi de oameni dragi, intr-un loc in care deja am inceput sa ma simt ca acasa.

Si acum o sa duc exercitiul la nivelul urmator : „Ce poti face intr-o ora si jumatate? ”

Si ca sa nu spui ca te  provoc  doar pe tine la un astfel de exercitiu, o sa spun si eu ce pot face: pot sa rad o ora si jumatate,  atunci cand vad o comedie savuroasa alaturi de oameni dragi, intr-un loc in care deja am inceput sa ma simt ca acasa.

Poate te intrebi ce legaturi exista intre cele doua exercitii propuse?! … Ei bine „Ce poti sa faci  in 10 minute ?”  este  un spectacol care dureaza  o ora si jumatate. „Ce poti sa faci  in 10 minute?”  este de fapt un spectacol construit din mai multe mini spectacole( cu durata de 10 minute)  ce nu are cum sa te lase indiferent .Iti va placea cu siguranta cel putin una din temele propuse atat de mult incat te vei intoarce s-o revezi alaturi de mai multi prieteni de cat ai facut-o initial.

comedia-ce-poti-sa-faci-in-10-minute-i96130

Pe langa  diversele teme propuse, la aceasta piesa mi-au placut foarte mult si  actorii … 8 actori tineri, frumosi si foarte  talentati( Bianca Popescu, Oana Pușcatu, Alina Petrică, Silvana Negruțiu, Alex Călin, Idris Clate, Lucian Ionescu, CezarGrumăzescu), pe  care  nu-i mai vazusem jucand,dar care   m-au castigat cu fiecare  mini spectacol prezentat.

Mi-e greu sa spun ce mi-a placut cel mai mult la acest spectacol … poate faptul ca a reprezentat doza mea   saptamanala de ras, poate faptul ca a resusit sa ma faca sa uit de ale mele, poate energia si dedicarea tinerilor actori …. sau poate faptul ca textele au fost scrise de mai multi autori (Cathy Celesia, Christopher Durang, Eric Lane, Marc O Donnell, Nina Shengold, Seth Kramer, Theresa Rebeck şi Wayne Rawley) reusind fiecare sa  surpinda 10 minute din viata unor persoane si sa le transmita ulterior asa cum le-au  perceput ei insisi. Nu stiu … nu ma pot decide asupra unui singur  element  din cele enumerate mai sus. „Pachetul intreg”  este unul care  mi-a placut si in fond asta conteaza. Conteaza faptul ca in Music Club, la spectacolele celor de la Teatrul Rosu gasesc de fiecare data oameni, actori, talentanti si  implicati  ce dau tot ce pot ca lucrurile sa iasa bine. Daca si chelneritele s-ar misca un pic mai repede totul ar fi PERFECT! Dar, cum spun de fiecare data; nu conteaza locul, chelnerii si alte manunte de genul… conteaza emotia , starea de bine, bucurie si relaxare  pe care reusesc sa ti-o transmita actorii.  Iar la „Ce poti face in 10 minute?” veti avea cu siguranta parte de toate acestea!

Maine  merg sa vad Curriculum Vitae  – Natalie Ester , la Teatrul de pe Lipscani.  Ramaneti aproape … povestim dupa 😉 ! Pana atunci ne auzim aici, sau pe pagina de facebook PaulDutu.eu

Sursa foto: vinsieu.ro

Teatru

Traieste-ti fanteziile

„Traieste-ti fanteziile” la Teatrul Rosu! Asocierea asta suna provocator si pe mine m-a convins sa merg sa o vad duminica trecuta alaturi de niste prieteni dragi !Spre rusinea mea,  din distributia piesei ( Adriana Gulutanu, Cristi Martin, Catalin Stelian, Alin Brancu si Silvia Gagu ) nu il mai vazusem jucand decat pe Catalin Stelian, care  ca de fiecare data a facut un rol de zile mari !

traieste ti fanteziile

Cand am vazut evenimentul pe facebook;  pe langa tema propusa si  Catalin (pe care il mai vazusem jucand) m-a atras foarte tare si locatia . Music Club , un loc cochet unde te poti duce, inainte de inceperea piesei, sa stai de vorba la un pahar de ….( ce vrei tu)… vorba  cu pietenii, unde muzica este de calitate si atmosfera relaxata. Locatia, desi ok,  insa mai putin conteaza … aici e vorba de piesa de teatru, de actori. Si, DA au fost la inaltime ambele. Pusa in scena orice piesa creste odata cu desfasurarea actiunii si la un moment dat, daca esti cosumator de teatru, prevezi (cel putin in linii mari)  deznodamantul; insa la „Traieste-ti fanteziile” nu mi s-a intamplat asta . Acolo n -am reusit nicio clipa sa prevad deznodamantul si asta m-a tinut pe jar. Acolo, faptele au luat  intodeauna o intorsatura neasteptata si cand ma asteptam ca totul sa intre in linie dreapta, izbucnea de fapt un nou conflict. Un nou conflict carea ducea  un nou val de rasete si aplauze. Pentru ca asta se intampla cand se joaca piesa asta …. se rade foarte mult  si zgomotos ( dar asta nu conteaza 🙂 ) , se aplauda la greu si se fluiera la vederea d-lui Cucu  :). De ce se fluiera la vederea domnului?!  Cel mai curpinzator raspuns ar fi acela ca domnul Cucu isi traieste fanteziile. Sau macar incearca sa si le traiasca lasandu-se inspirat  de scrierile doctorului Leopold Baumgartner: „Trăieşte-ţi fanteziile – o carte utilă pentru sănătate şi fericire“ . Daca reuseste sau nu, o sa aflati singuri in momentul in care mergeti  sa vedeti piesa!

Piesa o sa vi se para si mai amuzanta daca, ca si mine de altfel, sunteti consumatori de carti cu teme motivationale sau aveti in grupul de prieteni astfel de persoane. Pentru ca piesa asta este o satira la adresa cartilor de acest gen si la adresa incercarilor de a obtine perfectiunea. O satira pusa foarte bine in scena care cu siguranta va va destinde  si va va convinge sa reveniti si pentru alte piese. Pe mine m-a convins, asa ca duminica voi merge din nou la Teatrul Rosu sa-mi iau doza saptamanala de ras ! De data asta voi vedea „Ce poti face in 10 minute ?” ! Ramaneti aproape… povestim dupa :).

Sursa foto : www.redutti.ro

Teatru

American Buffalo

Ei , dragilor, asa cum v-am obisnuit de ceva vreme -saptamanal sau aproape saptamanal- va povestesc despre piesele de teatru pe care le vad. Saptamana trecuta am vazut( marti, 21 mai exact), asa cum probabil v-ati dat seama, American Buffalo la Teatru Act.


Desi se joaca de foarte mult timp, de prin 2005 , recunosc ca nu mi -a atras foarte tare atentia . Genul asta de comedie americana nu -mi spunea mare lucru, dar odata vazuta mi-a placut.

Daca pe Vlad Zamfirescu l-am mai vazut jucand , pe Viznte si pe Ghorghe Ifrim ii stiam doar de la tv. De altfel Vizante a fost pentru mine surpriza serii. Oricand de comic ar parea Vizante la tv  la piesa asta a fost peste ;).

Am ras 90 de minute si am stat „focus 🙂 „(cei care au vazut piesa stiu despre ce vorbesc). Decorul simplu si inedit cat si limbajul colorat le-au venit ca o manusa actorilor  reusind sa duca piesa acolo sus  unde ii este locul. Eu zic ca merita sa mergeti daca vreti sa va distrati copios si sa aveti o seara de comedie. E de mers cu prietenii inainte de mers la bere 🙂 . Cu siguranta veti avea ce discuta dupa.Am impresia ca la un moment dat chiar se iese din scenariu si actorii nu si mai pot stapanii rasul, sau spre amuzamentul publicului repeta aceeasi intrebari de cateva ori. E comedie, deci comentariile sunt de prisos , trebuie sa mergeti si sa va distrati 😉 .

Din  pacate nu va post spune cand se mai joaca intrucat cei de la Act afiseaza programul la inceputul fiecarei luni pentru luna in curs, insa cu siguranta se va juca si in luna februarie.

Pe curand , ne vedem la teatru!

Foto:http://www.teatrulact.ro/

Teatru

De ce tocmai tu ?

Probabil stiti cu totii proverbul ala cu ” ce-i al tau e pus de o parte ” . Ei bine , mie mi-a fost pusa de o parte piesa de teatru „De ce tocmai tu ?” pe care am vazut-o joi seara la Teatrul de pe Lipscani. Spun ca mi-a fost pusa de o parte intrucat initial doream sa vad alta piesa, „Probleme la mansarda”  -piesa ce se joaca mai mereu cu casa inchisa si nu reusesc deloc sa prind bilete:D.

Pana sa ajung la  teatru , „De ce tocmai tu? ” nu-mi spunea mare lucru …. se promitea o comedie romantica si atat… dar, dragilor, piesa asta este INCREDIBILA  si am ramas profund impresionat.

de-ce-tocmai-tu-la-teatrul-de-pe-lipscani

Ca de obicei , am avut norocul sa fiu plasat la prima masa de langa scena si m-am simtit de parca as fi fost acolo , in povestea lor.

Am fost mai demult sa o vad pe Maia Morgenstern in „Profesiunea doamnei Warren”(Vedeti aici postarea ) si desi Maia a fost superba a fost ciudat sa stau in ultimele randuri. Prefer locatiile in genul, Teatrului Rosu,  Teatrului de pe Lipscani, Godot, Cafeneaua La Muzeu, unde daca mergi la teatru ai impresia ca faci parte din poveste , ca esti implicat in tot ceea ce se intampla si nu doar un simplu spectator. De aceea prefer sa merg mai des la teatru decat la fim … mi se pare ca ecranul este o bariera in transmiterea sentimentelor .

Revenind insa la „De ce tocmai tu ?” –  piesa asta mi-a trezit sentimente foarte puternice si v-o recomand cu mare drag! Consider ca e una din piesele pe care orice iubitor de teatru trebuie sa le vada.  Desi este prezentata ca si o comedie, eu cred ca e mai mult de atat… e defapt o lectie de viata , despre iubire, spusa intr-un mod frumos, actual , uman. O lectie pe care cu siguranta toti cei prezenti in sala o vor tine  minte!

Daca se poate ajunge la sentimentul de intelegere a iubirii , aceasta piesa mi-a clarificat cateva aspecte si la sfarsit , am plecat mult mai bogat spiritual .

Despre actori ( Ioana Zarnescu , Dan Mecu ) v-as putea umple pagini intregi, insa prefer sa ma rezum la cateva cuvinte :  sunt talentati , transmit sentimente foarte puternice, sunt entusiasti , tineri , frumosi , si au avut tot ceea ce le-a trebuit pentru a ma convinge sa revin cu placere sa-i revad.

Pentru a va incita sa vedeti piesa , o sa va spun exact descrierea de pe site-ul Teatrului de pe Lipscani (site-ul teatrului il aveti aici):

” Ea, 26 de ani, poeta.
El, 28 de ani, pictor.

Ei ii plac florile artificiale si minciunile.
Lui ii plac adevarurile simple. Afemeiat, ciudat, obraznic.
Nu se potrivesc. Nu se inghit. Musai sa se evite.
Cand se vad, isi musca buzele ca sa nu striveasca o injuratura. Sau …ca sa nu se sarute? Ea l-ar strange de gat. Pentru ca s-a indragostit. El ar strange-o de gat. Pentru ca s-a indragostit. N-au timp pentru jocuri. Ceva ii opreste. Sau ..cineva?

Distribuție: Ioana Zărnescu și Dan Mecu/Cătălin Stelian

Regia: Natalie Ester. „

Mi se pare cea mai incitanta si potrivita descriere!

Se va juca din nou pe 28.01.2014 la Tetrul de pe Lipscani , Sala Muze la ora 20.00  si voi face tot posibilul sa fiu  din nou prezent !

Ne vedem la teatru ! Pe data viitoare !

P.S. : Accesul în sală se poate face cu o oră înainte de spectacol, iar locurile vor fi ocupate în ordinea sosirii.

Foto:  teatruldepelipscani.ro

Teatru

Profesiunea doamnei Warren

Raman palcut surprins de fiecare datata cand trec pragul unui teatru de multimea si diversitatea oamenilor. Intr-o lumea a stresului , a aglomeratiei si a vitezei, nu toti oamenii au uitat de sufletul lor si si-l mai bucura din cand in cand cu astfel de de activitati .

Aseara am ales Teatru Mic, vrand neaparat sa o vad jucand pe Maia Morgenstern pe care , spre rusinea mea, desi o urmatesc mereu la Tv nu o vazusem niciodata la teatru. Am ales asadar „Profesiunea doamnei Warren”, o „comedie neplacuta” si nu regret deloc alegerea facuta.