AcasaTeatru

Dublu eveniment, la Teatrul Nottara!

NottaraNottara

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, anunță premiera spectacolului Magnificul de Mihai Ispirescu, chiar de ziua autorului. Regia este semnată de Lucian Sabados, scenografia îi aparține lui Vladimir Turturica, iar muzica este compusă de Alexandru Suciu. În distribuție îi regăsim pe: Mihai Marinescu, Isabela Neamțu, Alexandru Mike Gheorghiu, Alexandru Jitea, Sorin Cociș, Cristian Nicolaie, Răzvan Bănică, Filip Ristovski, Laura Anghel. Reprezentația va avea loc pe 20 martie, de la ora 19.00, la Sala  Horia Lovinescu.

 

„Rememorând personajele pieselor mele jucate, constat că, de-a lungul timpului, tipologia lor nu s-a schimbat. Doar înfăţişarea, costumaţia, limbajul, sunt altele. Fondul, apucăturile le-au rămas la fel cu cele ale înaintaşilor. Ba, pot spune chiar că au evoluat, au ajuns până la nivelul Magnificului şi al alor săi, pe care-i veţi întâlni astă-seară. Şi mai bine dotaţi decât înaintaşii, cu o tehnică a parvenirii în grup şi mai avansată, prin mijloace care sfidează – cu graţie şi abilitate extremă, aş zice – legile oricărei morale. Veţi recunoaşte situaţia de fapt în interpretarea magistrală a unor actori de clasă precum: Mihai Marinescu, Isabela Neamţu, Alexandru Mike Gheorghiu, Alexandru Jitea, Sorin Cociş, Cristian Nicolaie, Răzvan Bănică, Laura Anghel, Filip Ristovski, antrenaţi într-un spectacol regizat de Lucian Sabados, artist inteligent, talentat, dăruit cu patimă meseriei, trecut şi el, cu bine, prin moara acestei lumi, care ori te cerne, ori te omoară.” – Mihai Ispirescu, dramaturg

 

Având în față două modele celebre (I.L. Caragiale și Eugène Ionesco), Ispirescu se descurcă bine, inteligent, cu haz și har, înseninând într-o oarecare măsură tragicul din  râsu’- plânsu‘ specific, trăgând comedia, adică petrecerea cu vorbe, spre zona de umbră și suferință, acolo unde s-a instalat pe neobservate tragicul existenței. academician Eugen Simion – Dicționarul General al Literaturii române, 2005

 

Nu-l cunosc pe Mihai Ispirescu decât de câțiva ani. Știam că e dramaturg, dar aparițiile sale mi s-au părut a fi mai degrabă ale unui personaj: un personaj aparte, special, o marcă, nu o mască. Ținuta elegantă, subliniată de mici artificii vestimentare, e ponderată de un comportament discret, prevenitor, curtenitor chiar. Personajul acesta nu joacă în piesele lui Mihai Ispirescu, ci în episoade memorabile din literatura altui veac. – prof. univ. dr. Mircea Martin

 

Mihai Ispirescu este un crai înaripat de la curtea veche a unei lumi dispărute, un nebun frumos care planează mândru și aristocrat peste cazanul nămolului acid de la răspântia a două secole milenare și care strecoară în bulele transparente și efemere evadate din cazanul clocotitor scrisori parfumate cu conținuturi hohotitoare și alegorice, pentru ca eternitatea să aibă știre de tocirea și zbaterea noastră, de înălțările noastre minore și prăbușirile noastre esențiale. – Horațiu Mălăele, actor

 

„O piesă aparent realistă, cu o punctuație clară, dar cu mize și mesaje subliminale, ce depășesc conjunctura politică și socială. O lume urâtă, fără viitor, cumetrii, manipulări, confrerii, trădări și, deasupra tuturor,… Compromisul, ca regulă și rețetă infailibilă de supraviețuire. Comic, laolaltă cu tragic, absurd și grotesc, livresc deopotrivă cu burlesc și, dominant, virulență și sarcasm. O lume agresivă, cu sisteme de autoapărare verificate în timp. Am bucuria și onoarea de a lucra într-un teatru, Nottara, puternic și profund creativ, o CASĂ a lui Mihai Ispirescu, alături de un colectiv actoricesc exersat în spectacole cu cheie, și cu doi alți artiști, un scenograf și un muzician, contemporani cu vremea lor! Magnificul, un spectacol-interogație, o posibilă cheie de interpretare a ceea ce trăim noi, românii, Acum și Aici!” – Lucian Sabados, regizor

 

Mihail Ispirescu s-a născut la 20 martie 1940, la Ploiești. A urmat școala primară și Liceul I.L. Caragiale din orașul natal și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității București. A debutat, la  recomandarea lui Nicolae Velea, cu povestiri scurte, în revista Luceafărul, în 1960. Concediu nelimitat este prima piesă a dramaturgului Mihai Ispirescu, montată la Teatrul   Toma Caragiu din Ploiești de Eusebiu Ștefănescu, în 1977. Consacrarea i-a adus-o Trăsura la scară, text adus, pe scena Teatrului Nottara, de Dan Micu, în 1983.

Mihail Ispirescu a fost: redactor-șef al Revistei Moftul român (1990-2009), consilier la Centrul de Integrare Europeană – UNESCO (1992-1999), director artistic al Teatrului Național I.L. Caragiale (1993-1996).

Dramaturgie: Ediție specială, Concediu nelimitat, Ochelari, păpuși, podoabe, Într-o dimineață, La capătul firului, Lecția de zbor, Arșița și viscolul, Tehnica raiului, Petrecere într-un pian cu coadă, 6 piese de teatru, Magnificul.

Alte scrieri: Tratat asupra vițeilor la poarta nouă (povestiri), Lumea într-o luni (povestiri), Primăvara când înmuguresc câinii (povestiri), La umbra crailor de ghindă, Dialoguri cu scriitorul Fănuș Neagu, Coastele lui Adam (roman), Sol, călătorul spre Paradis (roman), Spirtoase cu efecte mistice (povestiri), Noi basme ale românilor (povestiri), Istoria divinei mele comedii (jurnal).

Mihail Ispirescu a primit: Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1992), Premiul Academiei Române I.L. Caragiale (1992), Premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (1995),  Premiul Asociației Scriitorilor din București (1997), Premiul Marin Sorescu, sub egida Academiei Române (2003),  Premiul APLER-Opera Omnia, acordat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2016).

Facebook Comments
wirtten by: Paul Dutu
Creste-te, educa-te si mergi mai departe!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.