Poate cel mai mare noroc pe care il am in aceasta viata este acela de a intalni in momentele mele de cotitura, momente cheie de altfel in dezvoltarea mea, oameni sau situatii care sa produca in mine acel declick; care sa ma trezeasca si sa ma puna pe ganduri referitor la ceea ce am de facut mai departe.
Asa e si cu spectacolele de teatru pe care le vad. Cumva in anumite perioade ajung sa vad anumite spectacole ce pur si simplu mi se lipesc de sufet. Intamplator sau nu, spectacolulele acestea de cele mai multe ori nu au un decor foarte bogat, nu au multe personaje ci sunt e tipul One Man/Woman Show, decorul find cate un scaun, o masa, ceva ce aproape trece nebservat. Dar sentimentele pe care reuseste sa mi le starneasca un astfel de spectacol sunt pur si simplu de nedescris. Am plans pentru prima data la teatru atunci cand am vazut „Amalia respira adanc” cu Cristina Casian; l-am redescoperit e Nicu Alifantis in „Curriculum Vitae” al lui Natalie Ester; si am trait cu sufletul la gura „Cinci ore cu Mario” alaturi de Florina Gleznea.
Iar de saptamana trecuta, pe lista scurta aspectacolelor care m-au miscat cel mai mult se adauga si One Woman Show-ul Floretinei Tilea de la Teatrul National Bucuresti – „Hai, sa vorbim despre viata!”. Spectacolul acesta a venit intr-un moment in care aveam nevoie de o confirmare a normalitatii mele personale. A fost primul spectacol pe care l-am vazut dupa un an si ceva (da, nu am mers la teatru pana nu am simit ca e safe sa fac asta, pana nu au trecut cele zece zile de la rapel si pana numarul cazurilor nu a scazut) si cumva a reusit sa raspunda intrebarilor acumulate in aceasta perioada.
„Hai, sa vorbim despre viata!” este un spectacol despre visurile si aspiratiile fiecaruia dintre noi. Despre cum ne raportam la normalitate noi ca si indivizi si despre cat de mult ne influenteaza majoritatea oamenilor. Despre frica de a iesi din tiparele impuse de societate. Este genul acela de spectacol care lanseaza intrebari si cauta raspunsuri; care nu te lasa indiferent.
Impresionant la „Hai, sa vorbim despre viata!” este si modul in care Florentina Tilea reuseste sa comunice cu publicul, modul in care isi sprijina privirea pe spectatori, modul in care reuste sa-i apropie si sa-i faca partasi la poveste ei. La povestile lor, pentru ca pana la urma, spectacolul acesta este despre fiecare dintre noi.
Cumva, dupa ce am iesit din sala de spectacol am incercat sa-mi raspund intrebarilor care-mi fusesera puse pe tapet cu cateva zeci de minute in urma. Este un exercitiu de sinceritate ce poate fi dur, dar pe care vi-l recomand.
Foto: Florin Ghioca
Video: TNB