„București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” – parte din candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021
Colajele fabuloase ale lui Ion Bârlădeanu se mută vara aceasta în Centrul Vechi al Capitalei, într-o expoziție stradală vizibilă pentru toți cei care se vor plimba pe Lipscani. Ion Bârlădeanu, artist plastic care a cucerit lumea cu lucrările sale, și Carmen Lidia Vidu, cel mai spectaculos regizor de teatru din România din punct de vedere vizual, își dau mâna într-un proiect în care vor mixa imaginile și personajele cu care ei identifică Bucureștiul urban, cultural, emoțional și fantastic: case, blocuri, parcuri, personaje de film, politică, lume reală sau personaje comerciale, imaginare, actuale. Un colaj stradal de mari dimensiuni, conceput de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu, o selecție de 30 de colaje pe tematică urbana ale lui Ion Bârlădeanu și un scurtmetraj regizat de Carmen Lidia Vidu despre Bucureștiul lui Nea Ion alcătuiesc expoziția „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu”.
Expoziția face parte din proiectul „București. Memoria. Explorarea. Imaginea Orașului”, ce lansează candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. „București. O lume de Ion Bârlădeanu si Carmen Lidia Vidu” își așteaptă vizitatorii în perioada 3-15 iulie, zilnic între orele 10:00 – 22:00, la Hanul Gabroveni din Centrul Vechi al Capitalei, accesul fiind gratuit.
Vernisajul are loc vineri, 3 iulie, la ora 19.00.
„București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” – o lume de colaj, film și animație
Realizatori: Carmen Lidia Vidu și Ion Bârlădeanu
Consultant: Dan Popescu
Coordonare: Cristian Cojanu
Montaj film: Cristina Baciu
Muzică film: Ovidiu Chihaia
Imagine film: Adi Bulboaca
Asistentă: Alina Neagu
Un proiect ArCuB, spatiul din Centrul Vechi (Hanul Gabroveni)
Teaser: https://youtu.be/GBd4shecV8M
Facebook event: https://www.facebook.com/events/1463305260648926
Ion Bârlădeanu propune o iconografie a culturii pop similară întrucâtva unui Olimp al tabloidelor. Colajele lui Ion Bârlădeanu sunt concepute ca decupaje de film, cadre ale unor pelicule imaginare. Bucureștiul este orașul în care Ion Bârlădeanu și-a trăit o mare parte a vieții și cvasitotalitatea anilor de creație artistică. Este locul în care i-a cunoscut pe actorii români de teatru și cinema. Cu unii are câte o poveste, cu alții a băut, pe unii i-a vizitat acasă, cu alții a avut doar intersecții întâmplătoare, nesemnificative în ordinea destinelor, dar importante în demersul artistic. In cadrul expozitiei, dinamica inerentă a colajelor lui Ion Bârlădeanu întâlnește ritmul artei video propusă de regizorul multimedia Carmen Vidu, oferind o surpriză bine ticluită de cei doi artiști vizitatorilor. Cele două abordări vizuale nu produc vreun contrast, dimpotrivă, se pun în valoare reciproc. Între cele două momente ale privirii trecerea e lină, logică, argumentată de generozitatea discursului vizual și de căldura degajată de modul în care poveștile orașului sunt puse în ramă, respectiv în ochiul videoproiectorului.
Expoziția „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” atinge teme ce țin de istoria urbană, idoli, semnele orașului comunist versus cel contemporan.
- Ion Bârlădeanu – un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră
Povestea lui Ion Bârlădeanu e fascinantă și pare desprinsă dintr-un film: a fost gropar, hamal în port, „scriitor” de cruci. Locuia într-o ghenă de gunoi de pe Calea Moşilor cand a fost descoperit întamplător de Ovidiu Feneș, în timp ce amândoi „vânau” cartoane pentru arta fiecăruia. Colajele sale s-au transformat peste noapte într-un fenomen, fiind expuse la cele mai prestigioase galerii de artă și cucerind-o și pe celebra Angelina Jolie.
„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societăţii care duce o existenţă psihopompă dincolo de convenţii sau conforturi burgheze. Fiecare societate are nevoie de aceşti oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăţi cît şi înafara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante şi tot ceea ce înseamnă moment în istoria gîndirii libere europeene are legătură mai mult sau mai puţin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat şi duc o existenţă contrariantă, fie chestionează status quo-ul. Ion Bîrlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în 1946 şi timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un <cetăţean onorabil>. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea, docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rînd gropar, taietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale, ocupîndu-se ca free lancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor din imprejurimi. Nu-şi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. Toţi aceşti ani Ion Bârlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată <doar cîtorva oameni deştepţi>. Prin existenţa lui, Ion Bîrlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste şi a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenţia de a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecinţă directă a societăţii de consum. El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Şi totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului şi a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii.” – Dan Popescu, curator si filosof, despre Ion Bârlădeanu
- Carmen Lidia Vidu, de la teatru multimedia la întâlnirea cu Ion Bârlădeanu
Regizor de teatru, de film și de evenimente, Carmen Lidia Vidu a montat pe cele mai importante scene ale Bucureștiului, de la Teatrul Național, Teatrul Odeon și Teatrul Nottara, până la cele mai importante spații independente, ca Teatrul Act, Green Hours și Godot Cafe Teatru. Este câștigătoarea Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015, cu filmul său de debut, „O scurtă istorie Astra Film”. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București în 2003, dar vine din Arad.
A devenit cunoscută ca cel mai important regizor de teatru multimedia din România și cel mai tânăr regizor care a montat pe scena Teatrului Național din București („Privighetoarea și trandafirul” de Oscar Wilde, în anul 2007). Spectacolele de teatru montate de Carmen Lidia Vidu sunt speciale, folosesc un limbaj artistic diferit și transformă tehnica în emoție autentică, iar regizoarea promite că nu se va opri niciodată din experiment.
În teatru, cel mai nou proiect semnat Carmen Lidia Vidu este „Eu. O casă de păpuși”, după „O casă de păpuși” de Henrik Ibsen, care a avut premiera pe 19 iunie, la Teatrul Odeon.
Carmen Lidia Vidu si Ion Bârlădeanu s-au cunoscut pe stradă, la semafor, în București. Așa s-a născut o prietenie frumoasă și două proiecte vizuale spectaculoase, care poartă semnătura celor doi artiști: „Ion Bârlădeanu, cowboy-ul meu”, o instalație găzduită de Institutul Francez în toamna anului 2011 și „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu”, expoziție care își așteaptă vizitatorii între 3-15 iulie 2015 la Hanul Gabroveni.
„La semafor, pe Magheru, l-am cunoscut pe Ion Bârlădeanu. Îl văzusem la știri, la Tv. Știam așa și așa cine este. Părea un tip foarte sărac și mă enerva faptul că tot încerca să-i dea câinelui meu cele câteva bucăți de carne pe care le cumpărase de la alimentară. Câinele meu avea ce să mănânce, Nea Ion părea să aibă mai multă nevoie. Apoi am aflat că lui nu-i prea place mâncarea. M-a invitat să-l vizitez, ca să-mi arate lucrările lui. A specificat totuși să nu vin neînsoțită la el, nu se cuvine. Suntem vecini și-l intâlnesc des. Mi-e foarte drag de el. Îmi place cum își povestește lucrările, îmi plac filmele cu cowboy regizate de el în colajele lui, sunt colorate, masculine și foarte fin executate. Mă tot uit la mâinile lui și nu îmi imaginez cum poate să realizeze niște colaje perfecte. Îl admir. În imaginarul meu și în filme am mai văzut oameni de <genul> lui. În realitatea noastra, nu-i găsesc locul. Nu vorbește ca noi, nu circulă ca noi, nu are nici o noțiune a banului. Trăiește într-o lume proprie, în care taie și lipește, bea, taie și lipește. Un geniu și în același timp un muritor de foame, numai din cauza lui. Pare un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră.” – Carmen Lidia Vidu, regizor, despre Ion Bârlădeanu.